Țara de lângă România care pune armata în stare de alertă sporită: „Nu vrem conflicte sau războaie, dar asta nu înseamnă că putem fi umiliţi”
După Norvegia, iată că o nouă țară europeană crește nivelul de alertă militară. Ministrul sârb al Apărării, Milos Vucevic, a precizat, marţi, că preşedintele Aleksandar Vucic, în calitate de comandant-şef, a ordonat ridicarea gradului de alertă al forţelor armate ale ţării, pentru ca acestea să poată îndeplini orice sarcină.
Serbia crește nivelul de alertă militară
„Bineînţeles, nimeni nu vrea niciun fel de conflicte sau războaie şi nimeni nu intenţionează să joace astfel de jocuri. Serbia este o ţară serioasă şi ia toate măsurile pentru a putea răspunde oricărei situaţii provocatoare şi oricărei potenţiale probleme”, a subliniat Vucevic într-o emisiune TV.
Ministrul sârb al Apărării a făcut această declaraţie ca un comentariu la decizia recentă a premierului kosovar Albin Kurti de a nu da curs apelurilor din partea Occidentului privind o amânare cu 10 luni a implementării unei reguli conform căreia etnicii sârbi din Kosovo sunt obligaţi să îşi schimbe plăcuţele de înmatriculare cu unele locale, o măsură care ar putea agrava tensiunile etnice. Însă, guvernul kosovar a amânat cu 10 luni hotărârea confiscării autoturismelor șoferilor care nu se conformează regulii.
Ordin pentru protejarea țării și a cetățenilor
De asemenea, Milos Vucevic a mai spus că nu crede că premierul kosovar şi Pristina pot fi influenţaţi de comunitatea internaţională. Oficialul sârb a dezvăluit că a participat la o întâlnire Vucic-NATO, în cadrul căreia a părut că nici Alianţa Nord-Atlantică nu îşi doreşte o escaladare, ci o soluţie obţinută prin dialog.
Potrivit ministrului Apărării din Serbia, forţele armate sunt pregătite să execute orice ordin al lui Vucic în calitate de comandant-şef, pentru a proteja țara şi toţi cetăţenii săi: „Când Serbia vorbeşte despre pace şi stabilitate, acest lucru nu înseamnă că suntem slabi sau laşi şi că putem fi umiliţi”, a punctat el.
Tensiuni în Balcani
Presiunea guvernului kosovar de a obliga minoritatea sârbă să-şi schimbe vechile plăcuţe de înmatriculare a fost întâmpinată cu o rezistenţă puternică de către sârbii care trăiesc în nordul republicii. Principalii susţinători ai Kosovo (SUA şi UE) i-au cerut public premierului Albin Kurti să amâne implementarea acestei reguli şi să evite tensiunile etnice.
Peste 13.000 de persoane ar fi murit în timpul războiului din Kosovo (1998-1999), când teritoriul făcea încă parte din Serbia aflată sub conducerea lui Milosevic. Republica şi-a declarat unilateral independenţa în 2008, dar 50.000 de etnici sârbi refuză să recunoască autoritatea Pristinei.